În calitate de primar general al Municipiului București din 2020, Nicușor Dan a implementat o agendă transformativă axată pe remedierea problemelor structurale ale orașului. Acest raport analizează cronologic activitatea sa, începând cu formarea academică și parcursul său de la matematician și activist civic până la conducerea Capitalei. O analiză comparativă cu primarii postcomuniști emblematici (Băsescu, Videanu, Oprescu, Firea) evidențiază diferențele în stilul de guvernare și rezultate. Prin abordarea sa tehnocrată bazată pe date și transparență, administrația Nicușor Dan a marcat o ruptură cu modelele anterioare de management urban, reușind să crească semnificativ absorbția fondurilor europene și să implementeze primul sistem integrat de monitorizare a infrastructurii orașului.
Administrația lui Nicușor Dan a rezolvat crizele moștenite de la predecesori prin intervenții sistematice în mai multe domenii:
Născut la 20 decembrie 1969 în Făgăraș, Nicușor Dan provine dintr-o familie modestă: tatăl său, Grigore Dan, a lucrat ca muncitor la un combinat chimic, iar mama sa a fost contabilă7. Excela în matematică încă din școala generală, obținând medalii de aur la Olimpiadele Internaționale de Matematică în 1987 și 1988, performanțe care i-au deschis porțile Universității din București8. După absolvirea facultății în 1992, a plecat în Franța cu o bursă de studii, unde a studiat la cea mai bună universitate din Franța, Ecole Normale Superieure de Paris; tot acolo a obținut doctoratul în matematică la Universitatea Paris XIII în 199810.
Revenit în România în 1998, de la un salariu de 2000 de dolari la unul de 60 de dolari11, a fondat Școala Normală Superioară București (2000), o instituție de elită modelată după sistemul francez, dedicată pregătirii cercetătorilor8. Paralel, a inițiat proiecte de activism civic: în 1998 a înființat Asociația "Tinerii pentru Acțiune Civică", iar în 2010 a creat mișcarea Salvați Bucureștiul, un punct de cotitură în lupta împotriva betonării orașului12. Aceste inițiative au stat la baza tranziției sale către politică, candidând pentru prima dată la Primăria Capitalei în 201212.
După două încercări nereușite (2012, 2016), a câștigat funcția de primar general în 2020 cu 42.8% din voturi și a fost reales în 202412. Stilul său de guvernare – bazat pe tehnocrație și transparență – reflectă formarea sa științifică: a implementat sisteme de scanare 3D a infrastructurii, inventariere geospațiale și algoritmi de optimizare a traficului13. Deși criticat pentru rigiditate, a reușit să atragă 240 milioane €/an din fonduri UE – cu 65% peste oricare dintre predecesori7.
Locuiește cu partenera sa, Mirabela Grădinaru (cunoscută în 2005), și cei doi copii într-un apartament cu chirie de 550€/lună din Sectorul 5, într-o casă veche din 1910141516. Refuză achiziția unei proprietăți, motivând că preferă "să investească în proiecte publice"17. Sora sa, Claudia Dan, este psihoterapeut și director al unui cabinet privat7. În afara politicii, menține pasiunea pentru filosofie și literatură clasică, influențe care i-au modelat retorica18.
După ce a fost ales în 2020, Nicușor Dan a început să lucreze la modernizarea infrastructurii termice a Capitalei. Vom parcurge cronologic activitatea sa în două mandate, iar în secțiunea următoare vom face o analiză comparativă cu mandatele altor primari ai Bucureștiului.
Primăria a ieșit din faliment prin măsuri drastice: reducerea cheltuielilor cu salariile prin închiderea a 14 companii municipale2, economisind 150 milioane lei anual3. Conturile de trezorerie, blocate la preluarea mandatului din cauza datoriilor de 3 miliarde lei, au fost deblocate în 2021, permitând accesul la fonduri europene3.
În 2023 a fost finalizată construcția incineratorului de nămol de la Glina. Proiectul fusese preluat în urmă cu trei ani, la un stadiu de realizare de 40%, în condițiile în care Primăria Capitalei avea conturile blocate. Proiectul, în valoare totală de 650 de milioane de lei, a fost realizat cu finanţare europeană. Stația de epurare de la Glina este cea mai modernă din Europa, folosește 100% energie regenerabilă, iar produsele secundare sunt folosite în industria cimentului – incineratorul transformă poluarea în resursă.77
Criza cronică a termoficării, cu avarii care lăsau sute de mii de locuitori fără căldură iarna, a fost prioritatea absolută. Programul de reparații a depășit 180 km de conducte schimbate76. Impactul a fost imediat: reducerea cu 40% a numărului de avarii majore între 2021-20232.
Fondurile alocate (500 milioane euro) au permis achiziționarea a 100 de tramvaie, 100 de autobuze electrice și 100 de troleibuze2, înlocuind vehiculele din anii '90. Paralel, au fost modernizați 15 km de linii de tramvai pe magistralele 1 și 102, iar proiectul de extindere a rețelei cu 15 km a intrat în faza de studiu de fezabilitate26.
Prin suspendarea PUZ-urilor în Sectoarele 2-63, administrația a oprit proiectele care permiteau construcții ilegale în parcuri. Decizia a fost susținută de 72% dintre locuitori într-un sondaj al Primăriei2. În plus, 23 de PUZ-uri individuale au fost analizate de Comisia Tehnică de Urbanism, rezultând anularea a 15 dintre ele din cauza neregulilor3.
Pe lângă renovarea Spitalului Colentina, administrația a demarat construcția Ambulatoriului Victor Babeș2 și a pregătit terenul pentru Banca de Țesuturi – un centru de excelență în transplantologii2. Proiectul, evaluat la 200 milioane lei, va fi finalizat până în 20262.
Licitația de 49,7 milioane lei lansată în decembrie 2024 vizează crearea unei baze de date geospațiale pentru întreaga infrastructură a Capitalei5. Proiectul include scanarea 3D a utilităților subterane și digitalizarea gestiunii spațiilor verzi, marcând un salt tehnologic în administrația locală5.
Programul "Bucureștiul Respiră" prevede înlocuirea integrală a autobuzelor euro 3 până în 20266, cu o tranșă de 50 de autobuze hidrogen comandate în 20246. Simultan, 40 de km de piste cicliste vor fi construite de-a lungul bulevardelor principale, conectând cartierele periferice6.
Referendumul din noiembrie 2024 a propus centralizarea deciziilor de urbanism și redistribuirea veniturilor între PMB și sectoare19. Deși rezultatele finale nu sunt cunoscute la această dată, inițiativa reflectă angajamentul pentru un oraș coerent din punct de vedere urbanistic19.
Studiul calității aerului, derulat în parteneriat cu Universitatea Politehnică, utilizează 50 de senzori IoT pentru monitorizarea în timp real a PM2.5 și NO26. Primele date indică o reducere cu 15% a poluanților după interzicerea circulației autovehiculelor euro 4 în centru6.
Mandatele lui Nicușor Dan au transformat Bucureștiul dintr-un oraș gestionat criza în criză într-unul cu planificare strategică. Deși unele proiecte (cum ar fi metroul spre Aeroport) rămân în faza de plan, realizările în domeniile cheie demonstrează că abordarea bazată pe date și transparență poate genera progres durabil. Provocarea rămâne menținerea acestui ritm pe fondul creșterii așteptărilor cetățenilor.
Administrația lui Nicușor Dan introduce o ruptură metodologică față de modelele de guvernare ale predecesorilor. Pentru a înțelege amploarea schimbărilor, analizăm patru mandate reprezentative:
Mandatul său a fost marcat de:
Diferențe cheie: Băsescu a acționat ca un "manager de criză" cu stil autoritar, în timp ce Nicușor Dan a instituționalizat proceduri tehnice (ex: scanarea 3D a utilităților22). Amândoi au avut conflicte cu structurile PSD, dar Dan a evitat confruntările mediatică specifice epocii Băsescu21.
Principalele caracteristici:
Contrast: Nicușor Dan a blocat 41 PUZ-uri moștenite24, implementând criterii de densitate maximă și compensații de infrastructură. Oprescu a priorizat investitorii privați, în timp ce Nicușor Dan a impus o abordare bazată pe interesul public2426.
Realizări și limite:
Diferențe: Firea a folosit proiectele sociale ca instrument de legitimare, în timp ce Nicușor Dan a acționat sistematic pe infrastructură și transparență. Cheltuielile UE ale lui Nicușor Dan sunt cu 65% mai mari decât cele ale Gabrielei Firea și de aproape 7 ori mai mari decât cele ale lui Sorin Oprescu, ajustate la inflație28.
Un mandat de tranziție cu:
Paralelă: Videanu a încercat să profesionalizeze aparatul, dar a eșuat din cauza lipsei de continuare politică. Nicușor Dan a extins acest model prin inventarierea geospațială a întregii infrastructuri22.
Concluzie analitică: Nicușor Dan sintetizează aspecte din toate mandatele – antreprenorialismul lui Băsescu, pragmatismul lui Videanu – dar adaugă o componentă proprie: gestionarea bazată pe date, fără clientelism. Rezultatul este o creștere cu 65% a investițiilor din fonduri UE față de mandatul anterior2826.